Strănut. Tuse. Frisoane. Nas care curge. Gripa sau răceala pot fi dificil de diferențiat deoarece modul în care se manifestă este asemănător. Ambele sunt boli respiratorii cauzate de virusuri și au multe simptome în comun.
Răceala și gripa sunt două afecțiuni virale foarte contagioase, dar simptomele răcelii tind să fie mai ușoare și să se amelioreze în decurs de o săptămână. În timp ce majoritatea persoanelor care fac gripă se recuperează în aproximativ două săptămâni, simptomele sunt mai severe și bolnavii cu sistem imunitar slăbit pot dezvolta complicații grave, cum ar fi pneumonia, bronșita și infecțiile sinusurilor sau ale urechilor.
Așadar, dacă ai început să ai simptome de răceală sau gripă, diagnosticarea din timp a afecțiunii te poate ajuta să iei măsurile potrivite pentru a te recupera rapid și a preveni răspândirea acesteia şi la alte persoane.
Deci, cum faci diferența dintre răceală și gripă și cum poţi acţiona împotriva acestora? Iată ce trebuie să știi despre fiecare boală în parte:
Cum poți face diferența dintre răceală și gripă?
Gripa și răceala comună sunt boli respiratorii contagioase, şi sunt cauzate de diferite virusuri. Gripa este cauzată doar de virusuri gripale, în timp ce răceala comună poate fi cauzată de diferite virusuri, inclusiv rinovirusuri și coronavirusuri sezoniere. Dar, coronavirusurile sezoniere nu trebuie confundate cu SARCoV 2, virusul care provoacă COVID-19.
Răceala comună este produsă de un grup de peste 200 de virusuri eterogene, pe când gripa este produsă doar de 3 virusuri gripale (A, B și C) cu mai multe tulpini. Doar primele 2 dau forme severe, în timp ce virusul C produce infecții ușoare, fără riscul de a produce epidemii.
Deoarece răceala și gripa au foarte multe simptome în comun, poate fi dificil (sau chiar imposibil) să facem diferența dintre ele. Testele speciale pot spune dacă o persoană este bolnavă sau nu de gripă.
În general, gripa este mai gravă decât răceala comună, iar simptomele sunt de obicei mai intense și debutează brusc. Răcelile sunt de obicei mai ușoare decât gripa. În general, o persoană răcită manifestă simptome precum nas înfundat sau rinoree, în timp ce gripa poate debuta cu dureri mari de cap, frisoane și febră.
Răceala, în general, nu duce la probleme grave de sănătate, mai ales dacă vorbim de o persoană cu sistem imunitar puternic. Însă, gripa poate provoca complicații grave asociate, precum pneumonie și infecții bacteriene, fapt ce poate necesita spitalizarea.
Care sunt simptomele gripei, dar simptomele răcelii?
Chiar dacă simptomele sunt asemănătoare, diferența dintre răceală și gripă este dată în primul rând de intensitatea simptomelor. Atât gripa, cât și răceala, afectează sistemul respirator, dar simptomele gripei sunt de obicei mai severe decât cele ale răcelii comune.
Simptomele gripei pot include febră uşoară sau senzație de frisoane, urmate de febră mare, tuse, durere în gât, nas care curge sau înfundat, dureri musculare, dureri de cap și oboseală accentuată.
Simptomele răcelii pot semăna cu cele ale gripei, dar sunt mai reduse ca intensitate. Persoanelor răcite li se înfundă frecvent nasul sau suferă de rinoree (nas care curge), dar acestea se simt imediat mai bine cu ajutorul medicamentelor.
Simptomele comune pentru răceala comună și gripă sunt:
- Strănut
- Congestie nazală
- Secreții nazale (inițial apoase și care ulterior pot să își schimbe consistența și culoarea)
- Tuse
- Durere de gât
- Durere de cap
- Dureri musculare
- Scăderea poftei de mâncare.
Spre deosebire de răceală, gripa este, de obicei, însoțită de febră, iar simptomele gripei tind să apară brusc. Frisoanele sunt frecvent întâlnite în gripă, dar nu şi în răceală. Răceala comună provoacă, într-adevăr, o stare neplăcută și creează disconfort, dar nu influențează activitățile zilnice. În schimb, gripa afectează organismul în așa măsură, încât bolnavul poate avea nevoie de câteva zile de repaus la pat.
Deși majoritatea formelor de răceală şi gripă nu necesită o vizită la medic, în anumite cazuri ele pot manifesta complicații. Semnele de avertizare de care orice persoană trebuie să țină cont sunt:
- febră mare care nu scade în urma administrării antitermicelor
- dificultăți de respirație
- simptome care durează mai mult de 10 zile, continuă să se agraveze sau să scadă inițial, pentru ca apoi, să se înrăutățesc din nou.
Cauzele și factorii de risc ai răcelii și gripei
Simptomele obișnuite de răceală şi gripă apar, de obicei, la aproximativ una, până la trei zile după expunerea la virusuri care provoacă afecţiunea. Aceste virusuri se pot răspândi prin aer, contact personal și secreții respiratorii - o strângere de mână, atingerea obiectelor contaminate și expunerea la strănutul sau tusea unei persoane infectate.
Anumite categorii de persoane sunt mai susceptibile la complicații cauzate de răceală sau gripă. De asemenea, există factori de mediu sau un stil de viață care pot favoriza apariția bolii sau agravarea simptomelor:
Printre factorii care duc la creșterea riscului de îmbolnăvire și complicații se numără:
- Vârsta.Copiii mai mici de 5 ani și adulții de peste 65 de ani prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații de la răceală sau gripă.
- Sezonul. În mod similar, majoritatea oamenilor dezvoltă răceli iarna și primăvara, dar se pot îmbolnăvi oricând. Prevalența îmbolnăvirilor de răceală și gripă s-a observat, de obicei, între lunile octombrie și mai.
- Sistemul imunitar slăbit. Virusurile pot afecta organismul mult mai ușor, dacă persoana are un sistem imunitar slăbit. Anumite boli cronice, cum ar fi cancerul, HIV sau SIDA și bolile autoimune, cresc riscul de a răci sau de a face gripa. La fel și utilizarea medicamentelor imunosupresoare, cum ar fi steroizi, medicamente biologice, chimiterapice sau medicamente pentru transplant.
- Fumatul. Fumatul cronic face sistemul respirator mai vulnerabil la virusurile și complicațiile răcelii și gripei. Specialiștii în pneumologie afirmă că simptomele afecțiunilor respiratorii tind să fie mai severe la fumători.
Sarcina.Femeile aflate în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină sunt mult mai susceptibile la complicații cauzate de gripă, această situație fiind cauzată de un sistem imunitar deja solicitat de susținerea dezvoltării fătului.
Cum se pune diagnosticul de răceală și gripă
Raceala este adesea definită ca fiind o inflamație a zonei nazo-faringiene, de intensitate variabilă, nefiind posibilă identificarea tipului de virus declanșator, doar pe baza simptomelor.
Pentru a diagnostica răceala există anumite teste de laborator recomandate pentru identificarea acelor agenți patogeni virali comuni, precum rinovirusurile sau virusul respirator sincițial, dar acestea sunt rar folosite deoarece răceala comună are simptomatologie ușoară și se ameliorează înainte de a fi necesar un test de diagnostic.
În anumite cazuri, medicul poate recomanda investigații de laborator: la copiii cu vârsta mai mică de 2 ani, la vârstnici sau la persoanele cu un sistem imunitar slăbit. Aceste teste sunt reprezentate de o cultură din exsudat faringian sau o cultură din secreții nazale.
Testele bazate pe PCR pot fi făcute pentru a diagnostica o răceală, dar acestea nu sunt în general disponibile publicului pentru utilizare de rutină; acestea sunt, de obicei, rezervate pacienților din spital cu pneumonie sau o infecție severă a tractului respirator.
Pentru a diagnostica gripa, medicii pot folosi un test rapid de diagnosticare a gripei. Probele de tampon din nas sau din spatele gâtului sunt testate pentru antigene virale gripale.
Cât durează răceala și gripa
Durata unei răceli sau a gripei variază în funcție de virusul implicat și de capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecției. De aceea, bebelușii și copiii foarte mici, persoanele în vârstă și bolnavii cronici sunt cei mai susceptibili la infecții virale și posibile complicații.
Simptomele răcelii scad de obicei în 7, până la 10 zile, în timp ce gripa durează de obicei 14 zile, simptomele severe cedând după câteva zile. Dar unele simptome, cum ar fi oboseala și tusea, pot persista săptămâni întregi.
Persoanele cu gripă sunt cele mai contagioase în primele trei până la patru zile după începerea bolii, dar unii adulți pot răspândi infecția cu o zi înainte de începerea simptomelor și până la șapte zile după.
Cum prevenim și tratăm răceala și gripa
Cea mai bună armă pe care o avem este propriul nostru sistem imunitar. O alimentație bună, un somn adecvat, mișcare și un nivel scăzut de stres pot întări sistemul imunitar. De asemenea, există suplimente menite să asigure buna funcționare a sistemului imunitar.
Imunoinstant G cu imunoglobuline Y specifice este UNIC în România și este produs de Compania Romvac.
Imunoinstant G este o pulbere liofilizată cu anticorpi IgY specifici care sunt ajutor real:
- în lupta împotriva răcelii și gripei
- în recuperarea organismului afectat de răceală și gripă
- în lupta împotriva infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice
- în susţinerea sistemului imunitar prin asigurarea imunităţii pasive, deoarece parte din anticorpii de care are nevoie organismul în lupta cu agenții patogeni (bacterii, virusuri și fungi) sunt asiguraţi prin administrarea imunoglobulinelor Y specifice
- în recuperarea organismului care este afectat deja, de unul dintre patogenii împotriva căruia Romvac a produs deja, IgY specifice.
Imunoinstant G se poate administra persoanelor de toate vârstele, de la copii începând cu vârsta de la care aceştia pot consuma ou, până la adulţi şi vârstnici.
Deoarece răceala și gripa sunt cauzate de virusuri și nu de bacterii, antibioticele nu sunt o opțiune de tratament eficientă. Vaccinul antigripal și întărirea sistemului imunitar sunt cele mai eficiente metode de a face față cât mai ușor, acestor afecțiuni inerente în viața oricărui om.
