Infecțiile urinare sunt unele dintre cele mai frecvente tipuri de infecții bacteriene și pot afecta orice parte anatomică a sistemului urinar, de la uretră la vezica urinară și rinichi. Femeile sunt mult mai predispuse la infecție urinară decât bărbații, deoarece uretra la femei este mai scurtă și se află în apropierea anusului.

 

De asemenea, infecțiile urinare la copii sunt foarte des întâlnite, ocupând în practica medicală, locul 3 în rândul infecțiilor la această categorie de vârstă, după infecțiile respiratorii și cele digestive. Infecția urinară este important să fie diagnosticată cât mai rapid și din cauza faptului că, la copii, poate avea consecințe grave, favorizând apariția leziunilor renale, precum insuficiența renală cronică și, în cazuri extreme, chiar transplantul de rinichi.

 

Infecția urinară este denumirea generală pentru infecțiile de tract urinar. În funcție de localizarea anatomică, sunt:

  • Infecția vezicii urinare se numește cistită. În categoria de infecţii urinare, cistita este cea mai cunoscută si cel mai des întalnită. Cistita este cauzată de bacteria Escherichia coli, în peste 90% din cazuri. Cele mai frecvente cazuri ale acestei infecţii urinare sunt cistita acută fără complicaţii şi cistita recurentă.
  • Infecția uretrei este cunoscută sub numele de uretrită.
  • Infecția rinichilor se numește nefrită.
  • Infecția la glanda prostatei, în cazul bărbaților - se numeste prostatită.

 

Simptomele infecției urinare

Primul pas este să verifici dacă simptomele pe care le ai indică o infecție urinară. Aceste semne pot fi, deseori, cauzate de alte boli și infecţii, precum cele digestive sau din sfera genitală. Depistarea corectă a simptomelor este extrem de importantă pentru că reprezintă primul semnal de alarmă.

 

Așadar, în cazul cistitei și uretritei, infecții urinare de tract inferior, iată care sunt principalele simptome:

  • Disconfort și senzație de usturime la urinare;
  • Culoare modificată a urinei (urina devine tulbure);
  • Nevoia de a urina des, dar cu cantități mici de urină;
  • Disconfort sau durere în zona lombară;
  • Modificarea mirosului urinei (mult mai pregnant);
  • Prezența sângelui în urină.

 

În cazul pielonefritei, infecția urinară de tract superior, apar următoarele simptome:

  • Frisoane (senzație de frig și tremurături, care apare brusc);
  • Febră;
  • Dureri în zona spatelui;
  • Senzație pregnantă de greață și vărsături.

Cauzele infecției urinare

 

Infecțiile urinare apar pe fondul răspândirii bacteriilor, în special E.coli. Această răspândire de bacterii poate avea numeroase cauze, printre care:

  • Sistem imunitar slăbit - Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se apăra împotriva virusurilor, bacteriilor și altor germeni patogeni. Un sistem imunitar puternic oferă protecție împotriva agresorilor biologici.
  • Igiena necorespunzătoare a zonei genitale - Se recomandă ștergerea după urinare și defecare, din față spre spate, la femei şi fetiţe. Astfel, se va evita transmiterea germenilor din zona anală spre uretră sau vagin;
  • Anumite metode contraceptive - Spălăturile vaginale frecvente pot crește riscul de infecții urinare și distrug flora vaginală. De asemenea, folosirea diafragmei apasă pe vezica urinară și împiedică golirea completă;
  • Administrarea prelungită de antibiotice - Este un fapt cunoscut, deja, că tratamentul cu antibiotice poate dezechilibra flora intestinală a organismului, lucru care influențează sistemul imunitar. Mai mult, administrarea pe termen lung de antibiotice creează o rezistență a organismului pentru aceste medicamente, iar anumite boli devin netratabile. Astfel, infecțiile urinare ajung să devină cronice;
  • Purtarea de lenjerie intimă din materiale sintetice, pantalonii foarte mulați sau costumele de baie ude în perioada estivală sunt factori care pot contribui la apariția infecțiilor urinare. Poți alege, în schimb, lenjerie intimă din bumbac și haine lejere din materiale răcoroase. De asemenea, este indicat să speli costumul de baie după fiecare ieșire la mare sau la piscină;
  • Purtarea de catetere de către bolnavi. Acele tuburi introduse în vezică pentru a elimina urina pot duce la apariția unor infecții ale aparatului urinar;
  • Anumite boli cronice. Afecțiuni precum cancerul, bolile autoimune sau unele alergii afectează sistemul imunitar și îl lasă mai vulnerabil în fața atacurilor patogene, inclusiv a bacteriilor care afectează aparatul urinar;
  • Alimentația deficitară. S-a observat că deficitul de vitaminele A, C, E, dar și un nivel redus al unor minerale precum zinc, fier, seleniu sau magneziu pot duce la slăbirea mecanismului de apărare naturală a organismului.
  • Menopauza și premenopauza. Pentru că în această perioadă, scade nivelul estrogenului, crește probabilitatea de apariție a infecțiilor urinare.
  • Folosirea toaletelor publice neigienizate. Se știe că orice suprafață contaminată poate să transmită boli infecțioase. Chiar dacă este vorba de un risc scăzut, regula cea mai importantă pentru a evita riscul contaminării cu bacterii patogene din toaleta publică este să te speli cât mai bine pe mâini.

 

Infecția cu E.coli - responsabilă pentru majoritatea cazurilor de infecție urinară

E.coli este bacteria vinovată pentru aproximativ 90% din cazurile de infecții urinare. Escherichia coli este un germen ubicvitar (adică se află peste tot), se întâlneşte la toate grupele de vârstă şi, în anumite condiţii, îşi exacerbează virulenţa. De pildă, la organismele tinere, E.coli aflată în intestine, în anumite condiţii propice, se înmulţeşte exponenţial şi reuşeşte să penetreze bariera intestinală, ajungând să provoace chiar stări septicemice, adică colisepticemia.

Infecţiile urinare cu E.coli la femei (fetițe, de asemenea) sunt mult mai frecvente decât la bărbaţi din cauza faptului că uretra este mult mai scurtă la acestea, bacteria putând penetra pe cale ascendentă, până la nivelul vezicii urinare, ajungând chiar la nivelul rinichilor.

La fel de multe neplăceri pot provoca și bacterii precum Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Streptococcus grupa B, Proteus mirabilis și specii de Klebsiella sau Enterococcus, responsabile, de asemenea, de infecțiile urinare.

Tratamentul infecțiilor urinare

Diagnosticul și implicit tratamentul infecției urinare poate fi stabilit numai pe baza simptomelor și în urma confirmării bolii prin teste de laborator. Confirmarea diagnosticului de infecție urinară se face prin urocultură și analiza biochimică și microscopică a urinei, urmărindu-se prezența de nitrați urinari, leucocite, eritrocite sau bacterii. Obligatoriu se efectuează antibiograma pentru a stabili sensibilitatea sau rezistența bacteriilor la anumite tipuri de antibiotice.

De obicei, infecțiile urinare sunt tratate prin administrarea de antibiotice, însoțite de probiotice și remedii naturiste, precum ceaiurile pe bază de plante. Pielonefrita, însă, este tratată într-un mod mai agresiv, utilizându-se fie un tratament de durată mai lungă, cu antibiotice orale, fie antibiotice pe cale intravenoasă. Persoanele cu simptome severe pot fi internate în spital pentru tratament antibiotic continuu.

 

Infecțiile urinare, printre cele mai frecvente infecții la copii 

Infecția tractului urinareste una dintre infecțiile cu cea mai mare incidență la copii și care poate apărea încă din primul an de viață, prin împrăștierea germenilor pe cale fecal-perineală-uretrală, din cauza purtării scutecelor.

Dacă în primele 6 luni, acest tip de infecție apare mai mult la băieți, după vârsta de 1 an, fetele sunt categoria cu risc mai mare de a se îmbolnăvi. În cazul adolescenților, infecția urinară poate fi favorizată de actul sexual și de condițiile de igienă prercară care duc la proliferarea bacteriilor responsabile de această afecțiune.

Imunoglobulinele Y specifice Imunoinstant – inovație în infecțiile urinare la copii

Fiind vorba despre vârsta fragedă a pacienților, prescrierea medicației alopate se face cu prudență, mai ales pentru efectele secundare pe care le pot avea antibioticele. La acest neajuns, se adaugă și fenomenul de rezistență antimicrobiană.

Rezistența microorganismelor la antibiotice a devenit o problemă reală, fiind semnalată și de Organizația Mondială a Sănătății care face apel la găsirea de soluții alternative pentru contracararea acestor bacterii. Romvac a lansat, după ani de cercetare, terapia cu imunoglobuline Y Imunoinstant care au capacitatea de a acționa specific exact asupra bacteriilor cauzatoare de boală și fără a avea vreun efect secundar.

Deoarece s-a demonstrat că imunoglobulinele Y specifice prezintă activitate antimicrobiană, antiinflamatoare și imunomodulatoare, Romvac a pregătit formule terapeutice, care ajută atât adultul, cât și copilul, în prevenirea și combaterea infecțiilor cu germeni patogeni.

În funcție de vârsta copilului, în portofoliul de produse Imunoinstant recomandate în infecțiile urinare, se găsesc soluțiile buvabile cu IgY împotriva E.coli, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Citrobacter spp., Proteus mirabilis etc.. Acestea au fost proiectate fie în formule monovalente, precum Imunoinstant anti-Escherichia coli, care acționează împotriva unei singure bacterii, fie în formule polivalente cum sunt soluțiile orale Imunoinstant Multiplu Junior, Imunoinstant Multiplu și Poliimunoinstant şi pulberea liofilizată Imunoinstant G, care conțin IgY împotriva mai multor agenți patogeni.